AI BIMBI DI DOMANI (di ARTURO SANTORO)
(rara registrazione con la voce dell’autore)
Nu sbàgghie sùle, jì so fàtt,
sbagghiànn’a nàsce, ciènd’ànn prìme
Ce u dumìle, ‘mbèsce, fòss nasciùte,
qànd cose nòve, avèss vedùte !
Avìme vìst nàsce tànd ‘nvenziòne,
le màgghene, la ràddie, televesiòne,
la bòmb’atòmeche, la bòmb’ “acca”,
dìsche volànd, mìssele e sputnìcche,
ca nge fàscene arrezzà le capjìdd,
e nge pàrene l’òbbre d’u diàue.
Ma mò, passànn’u tjièmb, chiàne, chiàne,
a stì còse s’abetuèscene le crestiàne!
Ma ci u sàpe, quànda còse angòre,
honn’anvendà, fìngh ca jì mòre,
e le peccenìnn de mò, fìngh fàscene grànn,
non sapìme ci àva jèss, nfra vìnd’ànn
Stì còse, ca a nù ngi’avònn mbressionàte,
avònna jèss pe lòre, nu scequarièdd,
percè pe scì e venì da dò a la Lùne,
non à va fa ‘mbressiòne chiù a nesciùne!
A va jèss còme nu pegghiàme u tràmm,
stu viàggie da la tèrr, all’enfenìte!
Perciò avèss velùte nàsce nfra nu sègghele,
pe cambà che l’àlda gènd e l’ald règghele,
ca nge tènen, dò, tutt’attaccàte,
a nu, poverièdd, desgrazziàte.
Jì so secùre ca fing’a tànn a và arrevà,
pùre ddò u Soggialìsm e la libbertà,